Descălecatul din 90

| 0 comentarii |


Radu Georgescu (n. 1962 la Iaşi), a absolvit Colegiul Mihai Viteazul şi Facultatea de Inginerie Geologică şi Geofizică din Bucureşti. În 1990 a plecat din România, în Suedia, unde a descoperit un alt fel de birocraţie. În 2003 a părăsit şi Suedia, pentru a se stabili în Maryland, Statele Unite. În prezent, este conferenţiar universitar la un colegiu din Maryland, unde predă matematica.

Primii ani petrecuţi în Suedia constituie nucleul romanului său apărut recent la Ed. Cartea Românească – Se respinge, volum pe care autorul îl semnează cu pseudonimul Radu Jorgensen. Este ediţia revăzută, adăugită şi definitivă a volumului publicat iniţial în 1998 la Editura Nemira sub titlul Clovnul din lemn de gutui.
Cine ne-au fost (primii) ambasadori?! În nici un caz cei trimişi de Cotroceni şi de unul sau altul din guvernele României din primii ani de libertate, adevărat? Ci, mai ales, cei din valul întâi al emigraţiei româneşti din 1990-‘92, fie ei ingineri, tâmplari, informaticieni, chelneri, fotoreporteri, hoţi, marinari sau scriitori. Acest grup pitoresc, aceşti aventurieri-ambasadori coborâţi toţi, aproape dintr-odată, pe peroanele unor gări (vest)europene. În cazul eroilor mei, gări (şi porturi) scandinave. Cartea mea conţine, în trei părţi şi un epilog, acest Descălecat. Conţine povestea intimă a conflictului trăit, a şocului psihologic avut de ei la ruperea de ţara, familia şi prietenii lor şi încercarea uneori disperată de a se adapta la aerul bine ozonat al Suediei de la sfârşitul secolului XX, dar şi la vicleniile unui alt fel de birocraţie.



Mândrie şi beton

| 0 comentarii |

Petruţ Călinescu (n. 1976), fotoreporter independent, lucrează mai mult pentru presa internaţională decât pentru cea autohtonă. A publicat imagini şi fotoreportaje în The Times, New York Times, National Geographic, Paris Match, Der Spiegel şi altele.
În 2003 a fost desemnat fotograful anului de către Asociaţia Fotografilor de Presă din Romania. A obţinut de asemenea şi premii acordate de asociaţii de profil din Statele Unite şi China.
Cel mai recent proiect al său - Mândrie şi beton - suprinde în imagini transformările petrecute în satele tradiționale din Maramureș și din Țara Oașului, în urma masivei migrații a forței de muncă în străinătate, dar şi dualitatea oșenilor și a maramureșenilor care la Paris trăiesc o viață de privațiuni și sacrificii, iar acasă se afișează cu maşini de lux şi haine de firmă.
Dacă îl cauți acasă pe țăranul român azi, n-ai să-l găsești. E plecat la muncă în străinătate. Și vrea să știi asta. Ți-a lăsat un mesaj – o casa din beton cu patru etaje, atât de mare “că poți să întorci tirul în ea”.

Petruţ Călinescu a călătorit în Kenia, Bolivia, Afganistan, Egipt, India, dar şi ţări mai apropiate – The Black Sea este un proiect care documentează vizual viața cotidiană a oamenilor din jurul Mării Negre.
Despre toate aceste experienţe ne-a vorbit la RRC.

Pentru mai multe imagini accesaţi
www.petrut-calinescu.com şi www.theblacksea.eu



"Am făcut, ca jurnalist, ce mi-am dorit!"

| 0 comentarii |

"O întreprindere necesară" - aşa numea Marian Voicu, binecunoscut realizator de emisiuni de televiziune, lansarea celui mai nou post de radio al Corporaţiei Radio România.



Vorbim aici de Radio Chişinău, inaugurat azi, 1 decembrie, fireşte, la Chişinău.















Şi vorbim cu Marian Voicu, cel care, deşi realizator de emisiuni de televiziune, cum spuneam, şi-a asumat sarcina deloc uşoară de a fi manager de proiect al noului post de radio.








Povestea unui vis

| 0 comentarii |



La intersecţia Căii Călăraşi cu strada Mântuleasa, la numărul 55, într-o casă veche, boierească, se află "La Scena". 



http://www.lascena.ro/
  Clubul "La Scena", în podul căruia se află Teatrul Arca.


http://www.teatrularca.ro/
 http://www.teatrularca.ro/


  







A căror poveste n-am ştiut-o, după cum n-am ştiut, până astăzi, nici povestea celui ce le-a ridicat: Dan Hornoiu, preşedintele Fundaţiei culturale ParteR, fondatorul Teatrului Arca.









"Povestea mea este povestea unei şanse"

| 3 comentarii |



Nu vă declaraţi mulţumiţi de orice CV găsiţi pe internet sau oriunde altundeva referitor la doctorul Gheorghe Chiriac-Babei.
Fără sa fie sărac sau neimpresionabil, nu este decât o relatare rece şi schematică a unei cariere care, e-adevărat!, se confundă cu viaţa.



Pasiunea, dragostea, dăruirea şi căldura le descoperiţi în emisiunile de mai jos.








 






Luminiţa Gliga

| 0 comentarii |

S-a născut la 23 octombrie 1975, la Braşov. Absolventă a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, elevă a profesorului Sorin Ilfoveanu. Este membru UAP şi membru AIAP – UNESCO, membru de onoare al ASTRA. În 2008, a primit titlul de doctor în arte vizuale (coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Zamfir Dumitrescu). Încă de pe băncile facultăţii s-a regăsit pe simeze, în Braşov, Bucureşti şi în alte oraşe, în prezent numărând aproape 40 de personale şi numeroase alte participări la expoziţii de grup. Este unul dintre artiştii plastici din tinerele generaţii care a purtat cu cinste solia artei noastre peste hotare. A fost invitată să participe la târguri şi a avut expoziţii personale în Franţa (diplome, Medalii bronz, agrint, aur la Cannes), Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, China. Lucrările sale se află de asemenea în colecţii particulare din câteva ţări europene şi în Canada, SUA.