Cu gândul la...Marte

De: Corina Negrea | |

La ce visează românii?...
E o-ntrebare-capcană, recunosc, pentru că nu cred să bănuiască cineva foarte lesne răspunsul (meu).
Ei bine, la Marte.
La Marte, planeta.
...Fie, nu toţi românii visează la Marte şi încă şi mai puţini sunt cei care visează să ajungă, vreodată, acolo. Iar dintre cei puţini, doar cinci s-au încumetat să-ncerce să vadă cum e. Nu s-au dus până acolo ci au simulat. Şi-aşa s-a "născut" prima misiune marţiană românescă de simulare! 


S-a numit RoMars2011 şi s-a desfăşurat la baza de cercetări marţiene MDRS (Mars Desert Research Station) din statul Utah, SUA, apartinand Mars Society care, "datorită locaţiei sale", după cum aflăm din comunicatul de presă oficial al misiunii, "prezintă un mediu ideal de studiu al condiţiilor existente pe planeta Marte, iar participarea la o misiune de simulare / analogă terestră este unul dintre paşii premergători explorării altei planete - astfel de misiuni analoge având loc şi în anii '60 în cadrul programului Apollo de explorare a Lunii".


Membrii echipajului au fost, după cum urmează (într-o ordine aleatoare): Virgiliu Pop, comandant, cercetător  la Agenţia Spaţială Română.

                                                                 Sursa: http://www.virgiliupop.com/

Iulia Jivănescu - geologul misiunii , 26 de ani, cercetător ştiinţific la Agenţia Spaţială Română, unde lucrează în domeniul aplicaţiilor spaţiale, Departamentul de teledetecţie şi sisteme informaţionale geografice.


Dragos Brătăşanu - ofiţerul de presă al misiunii, 26 de ani, cercetător ştiinţific la Agenţia Spaţială Română, ROSA, unde lucrează în domeniul procesării imaginilor de satelit şi aplicarea acestora în combaterea efectelor dezastrelor naturale.


Florin Mingireanu – inginer si astronom al misiunii, coordonatorul de la Centrul de control de la sol, 27 de ani, cercetător ştiinţific la ROSA, unde lucrează în domeniul propulsiei şi controlului atitudinii sateliţilor.


Beatrice "Betty" Gîlea, biologul misiunii, 25 de ani, biolog la ICA Research & Development în Bucureşti, unde analizează calitatea microbiologică a alimentelor şi a apei potabile.


Haritina "Hari" Mogoşanu, ofiţer responsabil cu biosecuritatea şi sera hidroponică, astronom al misiunii, 37 de ani, specialistă în managementul mediului inconjurător, responsabil cu biosecuritatea în cadrul Direcţiei de Biosecuritate a Ministerului Agriculturii din Noua Zeelandă.


Misiunea RoMars2011,  coordonată şi organizată de Agenţia Spaţială Română şi găzduită de Mars Society,
a avut ca scop "atât popularizarea explorării spaţiului cosmic în rândul publicului cât şi scop ştiinţific, urmărindu-se, printre altele, colectarea şi analizarea de eşantioane gelologice şi biologice care ar putea lămuri misterul vieţii pe Marte, experimentarea de rovere pe teren accidentat şi de tehnologii hidroponice, precum şi observatii astronomice" (conform comunicatului de presă al misiunii).





12 aprilie 2011

Nu pot decât să-mi imaginez entuziasmul de acum 50 de ani când Yuri Gagarin a zburat în spaţiul cosmic; şi-apoi, sentimental contorizat, peste alţi 20 de ani, primul român, cosmonaut. Între timp, cerul nu mai este demult ultima frontieră aşa că îndrăznim cu gândul şi la atingerea altor planete.
Cum ar fi, spre exemplu, Marte, la care s-au gândit intens şi foarte concret cei şase care-au şi constituit echipajul primei misiuni marţiene româneşti de simulare, RoMars 2011.
Sa-ncepem cu fetele: astăzi, Iulia Jivănescu şi Beatrice Gîlea.

Iulia Jivănescu



Beatrice Gîlea
Din submarin în nava spaţială

Laboratorul de microbiologie, 2004

Laboratorul de biochimie, noiembrie 2011

În pauză între cursuri în Grădina Botanică, 2007

La absolvire, iunie 2007

La vacanţă la bunici în Ardeal, 1999
"Am prelevat o probă!"





13 aprilie 2011




Dragoş Brătăşanu, 27 de ani, a fost ofiţer de presă al misiunii marţiene româneşti de simulare, RoMARS 2011

Este cercetător ştiinţific la Agenţia Spaţială Română, ROSA, unde lucrează în domeniul procesării imaginilor de satelit şi aplicarea acestora în combaterea efectelor dezastrelor naturale şi, la 27 de ani, a descoperit, deja, cele "9 răscruci spre capătul lumii" - o carte care urmează să apară anul acesta.

 http://www.dragosbratasanu.com/

14 aprilie 2011



 Despre Haritina Mogoşanu - trebuie să recunosc! - nu ştiu ce-aş putea să vă spun cu precădere!. Pentru  că Haritina Mogoşanu are multe, foarte multe faţete.




 


Varianta scurtă ar fi că a fost unul dintre cei şase membrii ai echipajului care a simulat prima misiune marţiană românească, RoMars 2011 şi că a fost ofiţer responsabil cu biosecuritatea şi sera hidroponică dar şi astronom al misiunii.


În viaţa reală, este specialistă în managementul mediului inconjurător, responsabil cu biosecuritatea în cadrul Direcţiei de Biosecuritate a Ministerului Agriculturii din Noua Zeelandă. Şi are doar 37 de ani....




 http://web.me.com/Haritina/My_World/Starry_Stories/Entries/2010/9/25_Starry_Tellers_-_Povestitorii_stelari.html

http://www.spacefoundation.org.nz/

http://www.unesco.org.nz/index.php/news-/47-news-priority-areas/123-mata-ora-the-living-knowledge-2009
 

Varianta lungă ar fi descrierea pe care i-a făcut-o un prieten, "pentru o teză de dizertaţie", spune Haritina: 

 "Haritina este o persoană renascentistă, în sensul în care cu uşurinţă transformă profesia în pasiune şi invers, ambele metamorfoze fiind catalizate de intensitate şi devotament. Astfel, proaspăt devenită inginer horticultor, Haritina devine membru al echipei care a aclimatizat planta Kiwi (Actinidia deliciosa) in Romania. Pe vremea aceea nu ştia că acest cuvânt, Kiwi, îi va marca atât de pregnant existenţa şi, implicit, cariera. Lucrarea de licenţă, susţinută în Marea Britanie, se face remarcată prin mix-ul original între tehnici specifice atât horticulturii cât şi marketingului. Rezultatul se concretizează, printre altele, în obţinerea unei burse de studiu pentru masterat TEMPUS , cu o specializare în genetica plantelor la – probabil – cele mai representative laboratoare din domeniu din Europa, cele de la Wye College, Imperial College of London. Aici se specializează în interacţiunile la nivel molecular dintre agenţii patogeni şi plante, cu accent pe procedurile de protecţie avansată ale acestora. Ca urmare a acestei specializări, dar şi al unei pregătiri specifice de management al mediului, astăzi Haritina ocupă o funţie de expert în cadrul divizieii de Biosecuritate a Ministerului Agriculturii din Noua Zeelandă, o ţară unde integritatea ecologică, protecţia ecosistemelor sunt trăsături definitorii ale politicilor de stat


În paralel, Haritina a dezvoltat o atracţie specială faţă de ştiinţele spaţiului – cu predilecţie astronomia – şi tot ceea ce le este conex – de la filozofie, etică, comunicare specifică, literatură sau film. Membru activ al Astroclubului Bucureşti, cunoscută în rândul micii comunităţi astronomice din România ca un exemplu de dinamism, autodidactă devotată , Haritina datorează mutarea în emisfera sudică – şi primele ei realizări de comunicator specializat – astronomiei, o pasiune devenită profesie în cadrul Observatorului Astronomic Naţional Carter din Wellington, Noua Zeelandă. Manager al relaţiei cu vizitatorii Observatorului, Haritina s-a implicat în tot ceea ce înseamnă organizare şi producţie de eveniment, training, publicitate sau PR, Devine rapid una din “vocile” semnificative în domeniu din ţara de la Antipozi. Mărturie stau şi numeroasele poziţii pe care le ocupă în prezent în instituţii de profil de anvergură naţională şi chiar globală.
A nu se uita, totul în paralel cu activitatea de zi cu zi în domeniul biosecurităţii.
Mai mult, Haritina este o mamă, iar această calitate a fost pentru ea combustia necesară pentru a merge şi mai departe, pentru a înţelege mai bine mecanismele umanismului faptelor şi ideilor sale legate de viaţa în Univers. Haritina consideră călătoriile interplanetare ca oportunităţi de a cunoaşte mai mult despre originile noastre, datorie pe care o avem atăt pentru noi cât şi pentru cei care ne urmează."